Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

18 mai, istoricul zilei

- 1388 -

Se finalizează zidirea bisericii mari, cu hramul Sfînta Treime, a mănăstirii Nucet (azi mănăstirea Cozia), județul Vîlcea, importantă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrîn

Mănăstirea Cozia, România, sursă:romanianmonasteries.org
Biserica mănăstirii Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrîn, sursă:realitatea.net
Mănăstirea Cozia, România, sursă:romanianmonasteries.org
Biserica mănăstirii Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrîn, sursă:realitatea.net

La 18 mai 1388 se finalizează zidirea bisericii mari, cu hramul Sfînta Treime, a mănăstirii Nucet (azi mănăstirea Cozia), județul Vîlcea, importantă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrîn. Mănăstirea Cozia este situată pe malul drept al Oltului la 22 km de Rîmnicu Vîlcea și 75 km de Sibiu. Inițial mănăstirea a fost cunoscută sub numele de Mănăstirea Nucet, fiind clădită într-o regiune prielnică pentru creșterea nucilor. Numele de Cozia l-a primit mai tîrziu, după muntele din vecinătate. Zidirea mănăstirii Nucet i-a fost sugerată domnitorului Mircea cel Bătrîn de către calugărul cărturar Nicodim de la Tismana.

Zidirea bisericii începuse în primăvara anului 1387, fiind executată de un arhitect sîrb chemat de însuși domnitorul Munteniei. Modelul este caracteristic stilului bizantin și a fost principalul model al arhitecturii religioase din Muntenia timp de patru secole. Biserica mare a fost construită inițial doar cu pronaos, naos și altar, pridvorul adăugîndu-se în anul 1707. De-a lungul timpului s-au efectuat o serie de modificări, dar frumusețea construcției s-a păstrat.

În Biserica Mare se poate vedea pictura oiginară și anume în naos, unde, pe pereții de vest, sunt pictați Mircea și fiul său Mihail în costume de cavaleri, iar în stînga se află portretul lui Șerban Cantacuzino. În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugărită dupa moartea fiului ei și decedată în 1605.

Mănăstirea Cozia nu mai păstrează aproape nicio urmă autentică de pe vremea ctitorului mănăstirii Mircea cel Batrîn. Singurele obiecte rămase de pe vremea domnitorului, doua clopote, au fost luate de mai-marii bisericii și duse unul la Episcopia Rîmnicului și cel de-al doilea la Episcopia Argeșului. Epitaful lui Mircea cel Batrîn a ajuns și el la Muzeul de Artă de la București, la Cozia rămînînd doar o bucată din placa de mormînt a domnitorului. De asemenea, tot de pe vremea lui datează modelul de cruce voievodală care se află și acum pe turla mănăstirii.

 

- 1918 -

În Basarabia, este introdusă prin lege instituția jandarmeriei

La 18 mai 1918, în Basarabia, este introdusă prin lege instituția jandarmeriei care funcționa în România.

 

- 1918 -

Regele Ferdinand I al României vizitează Hotinul

La 18 mai 1918 regele Ferdinand I al României vizitează Hotinul.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. romanianmonasteries.org/ro/alte-manastiri/manastirea-cozia.

Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Hotarele statelor din jurul oraşului Gdansk (Danzig), 1939, sursă: wikipedia.org
Hotarele statelor din jurul oraşului Gdansk (Danzig), 1939, sursă: wikipedia.org
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2014 istoria.md