Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Nicolae Sulac, biografie (1936 - 2003)

Nicolae Sulac (n.1936-d.2003), cîntăreţ român de muzică populară din Republica Moldova, solist al orchestrei Lăutarii
Nicolae Sulac (n.1936-d.2003), cîntăreţ român de muzică populară din Republica Moldova, solist al orchestrei Lăutarii

 

Nicolae Sulac (n. 1936 - d. 2003) a fost un cîntăreţ emerit de muzică populară din Republica Moldova, solist al orchestrei Lăutarii.

Regretatul Nicolae Sulac s-a născut în data de 9 septembrie 1936 în satul Sadîc, Cahul, România (astăzi Republica Moldova).

Activitatea s-a artistică a început-o în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.S.S.M.). şi anume în  cadrul capelei corale "Doina" (din 1959). În 1965 Nicolae Sulac devine solist al ansamblului "Fluieraş", ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară în R.S.S.M.

În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al ansamblului "Lăutarii". Nicolae Sulac este decernat lauriat al premiilor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), artist al poporului R.S.S.M. şi ulterior al Republicii Moldova, cavaler al ordinului Republicii din Republica Moldova.

În anul 2002 a creat un fond de susţinere a muzicii populare. Nicolae Sulac a interpretat piese exclusiv în limba română fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba română.

În perioada vieții sale remarcabile, Nicolae Sulac a reacționat spontan cu un cîntec la bucuriile și durerile poporului său, cu dulcele și dramaticele: "Ce frumos mai cîntă cucul", "Tinerețe-tinerețe", "Foaie verde magheran", "Cînd tata va veni", "Floarea lui Sulac", Doinele: "Miorița" și "Doina de jale", "În pădurea de la Prut" și multe altele.

Este artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, cavaler al "Ordinului Republicii". A evoluat în Capela Corala Academică "Doina" și orchestrele de muzică populară "Folclor", "Mugurel", "Fluieraș", "Lăutarii".

… maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada “Mioriţa”, cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată– a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor”,  (Veaceslav Madan, ministrul culturii).

Nicolae Sulac a fost înzestrat cu har Dumnezeiesc pentru a bucura sufletele noastre”, (Valentin Goga, directorul Palatului Naţional).

…Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac, el aparţinea unui timp,unei epoci, unui popor…”, (Emil Loteanu).

Spre sfîrşitul vieţii Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi, oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia să se înţîlnească cu prietenii.

Sulac este singurul artist de muzică populară din Moldova care a fost înscris în "Marea enciclopedie sovietică". în 2007 a apărut pe piața albumul "La o margine de drum" a lui Nicolae Sulac.

A decedat la Chişinău (2003) şi a este înmormîntat în cimitirul din strada Armeană din Chişinău, Republica Moldova. La 9 octombrie 2004, în cadrul Cimitirului Central a fost inaugurat bustul interpretului de muzică populară Nicolae Sulac.

Trebuie remarcat că numele lui Nicolae Sulac îl poartă un festival-concurs de rang naţional al tinerilor interpreţi de muzică populară din Republica Moldova, precum şi Şcoala de muzică din oraşul Floreşti, în curtea căreia a fost inaugurat un bust al artistului.

"... maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada "Mioriţa", cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată- a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor", Veaceslav Madan, ministrul culturii.

Articol îngrijit de: Vlada Afteni


Bibliografie (surse):

  1. http://ro.wikipedia.org/
  2. bestmusic.ro;
  3. biografii.famouswhy.ro;
  4. chisinau.ch.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

MosStramos

01.09.2011

=ADEVARUL=

Iata cântecul pentru care
Nicolae Sulac a fost "lichidat"
prin "imbolnavire subita":
Priviti aici:
http://www.youtube.com/watch?v=Y6n1B9wWcFk

Versurile:
Pe Pamantul nostru drag!
Suntem tratati ca niste câini.
Desteptati-va români!
Azi pichetu-i la Aneni,
Maine poate fi in Ungheni -
Pe pamântul nostru drag
Avem guvern si parlament
Dar parca avem si „prezident
De cazaci si venetici
Pe pamântul nostru drag
Fa Doamne din Moldoveni
Macar o suta de ceceni
Pe pamântul nostru drag!
Fa Doamne Din MoldovenI
Macar Suta De Ceceni
Pe Pamântul Nostru Drag...
Cand Ma Aproprii De Edinetz
Cazaku Imi PUne..
Tzava In Piept....
Cand Ma Duc La Hora In Sat..
Is Bat Joc Si La ...Comrat...
Of Of Of....
PAMANTUL NOSTRU DRAG!!!!
ASA CUM E EL ... E AL NOSTRU!!!!
http://ghimpu.wordpress.com/dialog/
Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta principatelor româneşti, 1856-1859
Harta principatelor româneşti, 1856-1859
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md