Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Povestea amară a Teodosiei Cozmin (1949 - 1957)

Teodosia Cozmin (n.1939), deportată de sovietici din RSSM alaturi de familie în 1949, la vîrsta de 10 ani
Teodosia Cozmin (n.1939), deportată de sovietici din RSSM alaturi de familie în 1949, la vîrsta de 10 ani
 
Amintiri din nuvela documentară “Povestea Amară” de Teodosia Cozmin, Chişinău, Editura Hyperion 1992

Capitolul III. Cum ne-au smuls din patrie

În ziua aceea, cum pe atunci oamenii ne ajutau la lucru pe cîmp, taman venise rîndul să prăşim şi păpuşoii noştri. Mama cu femeile din mahala s-au dus la deal. Eu am rămas acasă să-l ţin pe Leonid, băieţelul surorii mele Eugenia. Parcă văd cum l-am adormit de amiază, iar la poartă a venit Agafia, fetiţa vecinilor, cu cîţiva ani mai mare ca mine, dar joasă de statură şi foarte voinică în mîini. Afară era soare, eu aveam gust de joacă şi i-am zis:

 - Hai, Agafia, să ne trîntim.
 - Hai!

O apucam decap, de umeri, cum se nimerea, căci îmi venea pînă la brîu. Iar ea, cu mînuţele scurte şi vînjoase, mă cuprindea strîns de mijloc şi imediat mă dădea la pămînt. Rîdeam cu lacrimi…

Se făcu seară. Mama se întoarse cu prăşitoarele acasă. Au luat cina împreună, nimeni nu se dădea dus de la noi. Şi fete şi femei au stat la taifas pînă tîrziu. Cineva se miră chiar:

 - Ia ce şedem mult cu voi, parcă n-o să ne mai vedem…

Vorbeau că păpuşoii sînt foarte buni şi frumoşi, că se aşteaptă roadă bogată.

 - Numai de-ar fi pace, spuse mama. Aţi văzut cite maşini duruiau azi pe şosea? Oare de ce s-au stîrnit? Oare nu-i a război?...

Mama bănuia ceva, pentru că în anii de după război rar cînd trecea o maşină pe drum.

 - Fă-ţi cruce, ţacă Dăruţa, au liniştit-o vecinele. Maşinile au treaba lor. Cred că îşi mută cuibul…

Tîrziu, după ce lumea se împrăştie, ne-am culcat. Abia ne-a furat somnul cînd deodată se auzi o bătaie în uşă. Poate că era ora două noapte, poate că era trei. Mama se sculă. Mă trezii şi eu.

 - Cine-i acolo? Întrebă mama.
 - Deschide, ţacă Darie, nu vă temeţi...

L-am recunoscut după voce. Era nenea Damian Procopie, secretarul sovietului sătesc.

Mama ieşi în tindă, trase zăvorul. În casă dădu busna un grup de soldaţi înarmaţi. Nenea Damian intră ultimul. Mama începu să plîngă şi să-şi smulgă părul din cap.

 - Of-of-of!... Mi-aţi luat bărbatul şi tatăl copiilor. Acum aţi venit să ne luaţi şi pe noi... Cu ce sîntem noi vinoveţi? Că rău n-am făcut nimănui, numai decît bine. Vaca la carne am dat-o. Voi aţi scris-o încă pentru două trei familii, banii nimeni nu mi i-a întors şi nici nu-mi trebuie. Pîinea toată am dat-o, din pod mi-aţi măturat... Ce mai vreţi? Vreţi viaţa noastră? Luaţi-ne-o...

Se trezi şi sora Eugenia, luă copilul în braţe şi începu să plîngă.

Eu parcă încremenisem. Mă ţineam de mîna mamei, nu puteam să scot un cuvînt, nici să plîng nu puteam.

Nenea Damian Procopie o ogoia pe mama:

 - Nu plînge, ţacă Darie, strînge ce ai şi încarcaţi totul în maşină. Aveţi dreptul să luaţi totul cu voi...

Dar ce puteau să ia nişte femei înspăimîntate?

Soţul Eugeniei era plecat la Soroca. Panaghiţa, sora mijlocie, măritată în sat, trăia depărtişor, nici nu ştia ce se petrece cu noi...

Mama îl întrebă pe secretar:

 - Unde ne duc?

Nenea Damian strînse din umeri, api puse mîna la gură, adică n-are voie să spună.

Bocind, mama începu să sărute pereţii. Sora Eugenia înfăşă copilul, adună o legătură de scutece.

Ne-am suit în maşină. Vecinii s-au repezit şi ne-au aruncat nişte ţoluri, ceva lengerie.

 - N-o să ne ajute boarfele acestea, plîngea mama, că ei ne duc la moarte...

Restul, din ceea ce aveam, a rămas în casă: prosoape, covoare, rumba, răretare. Pe pereţi – fotografiile noastre: şi în casa mare, şi în cămară, şi în odaia unde dormeam eu. Erau fotografiicu toată familia, amintirile copilăriei mele, din care nu s-a păstrat nimic. Le-o fi dat foc, cine ştie...

Maşina porni să urce dealul (casa noastră era a doua de la malul Răutului), şi iată că se opri la poarta Elenei Vieru, o femeie de vîrstă înaintată. Bătrîa bocea, îşi cuprindea nepoţeii, care în noaptea aceea dormiseră la dînsa. Feciorul Elenei Vieru trăia peste drum, nici nu i-au dat voie să se apropie, s-o ajute să-şi ia rămas bun. Cu o legăturică în mînă, ea urca cu greu în maşină...

Se lumina de ziuă. Cineva a înştiinţat-o pe Panaghiţa că pe noi ne deportează. (Şi ea era pe listă, cu toate că după bărbat purta alt nume de familie, Ştefîrţă). Mama striga din maşină:

 - Fugi, Panaghiţa, măcar tu să rămîi!

Am văzut-o pe Panaghiţa cum îşi rupea părul din cap şi răcnea:

 - Merg şi eu! Dacă vom muri, să murim împreună!...

Doi soldaţi au alergat s-o prindă, dar satul întreg era în picioare, cineva a luat-o, a ascuns-o şi n-au mai găsit-o...

Maşina coti spre ieşirea din Bobuleşti. Un camion stătea la poarta familiei Moscalciuc, alt camion se încărca în ograda familiei Rusu. Întreaga aşezare vuia de plînsete, de bocete disperate. Şi întrucît satul Bobuleşti stă pe cele două maluri abrupte ale Răutului, el părea o gură uriaşă care îşi răcnea rugăciunea spre cer, atît de puternic se răspîndea ecoul în aer...

Cînd ne-am îndreptat de sat, doar vîntul îmi sufla în ochi şi în urechi, îcercînd să-mi şteargă din memorie tablourile zguduitoare ale acelei dimineţi. Răcoarea m-a făcut să-mi revin puţin şi în mintea mea de copil m-am gîndit:
Fie ce-o fi, dar măcar m-oi plimba cu maşina...

Apoi am dat cu ochii de soldaţi şi din nou m-a apucat groaza.

Cine sînt ei? mă întrebam. Oare despre aceşti soldaţi ni s-a spus la şcoală că sînt eliberatori? Oare despre steluţa de la chipiurile lor au fost scrise poeziile, care le ştiu pe de rost?...

Îngrozită şi dezamăgită, nu reuşeam să-mi reţin lacrimile. Maşina făcu stînga şi, ajungînd la Floreşti, trase la gară. Aici ne-au urcat în tren, în vagoane de scîndură. În asemenea vagoane se transportau pe calea ferată cai, vaci, oi. Probabil, porneam şi noi pe urmele acelor vite... Fiecare vagon avea două ferestre mici cu gratii de fier, una într-un capăt şi alta în celălalt capăt de vagon. N-am reuşit să număr maşinile care soseau în gară, fiindcă s-au închis uşile. Înăuntru era înghesuială, căldură. Noi, copiii, ne-am adunat la uşi şi ne uitam prin crăpături afară. Pe peron mişina lumea. Care bocea, care îşi striga rudele pe nume. Vedeam, desigur, şi mulţi băieţei, multe fetiţe. Unii veniseră cu părinţii de mînă, alţii alergaseră încoace din curiozitate. Feţele lor exprimau mirare, spaimă. Un prichindel ciugulea din mîna mămicăi sale cireşe. Îmi era foame, gura mi se uscase de sete.

Ah, mă gîndeam, cum aş mînca şi eu un pumn de cireşe...

Trenul porni din gară în amurg. Lumea de pe peron alerga alături de vagoane. Ţipetele celor ce plecau şi ale celor ce rămîneau răsunau asurzior. Cei în vîrstă s-au căţărat sus şi, printre gratii, dădeau din mîini. Iar noi, mititeii, vîram mînuţele pringre scînduri. Şi chiar atunci cînd trenul îşi lua viteză, lumea continua să alerge alături de vagoane...

Era în seara zilei de şase iulie anul 1949. Eu aveam zece ani.

 

Teodosia Cozmin, notă biografică

Teodosia Cozmin s-a născut în familia lui Gheorghe și Daria, în satul Bobulești, județul Soroca, România (azi Republica Moldova), în 1939. Teodosia Cozmin și rudele ei, precum multți alți moldoveni din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au avut parte de o soartă tragică, fiind care omorîți, care întemnițați, care trimiși la munci grele în siberii unde o bună parte din ei și-au găsit sfîrșitul. Doar o parte din cei care au scăpat cu viața în urma acestor încercări s-au încumetat să revină acasă.

Familia Cozmin a pierdut fără urmă tatăl (Gheorghe Cozmin) în 1945 după ce de cîteva ori a fost chemat la sovietul sătesc. Tot în acel an moare de tifos sora Teodosiei, Lenuța (această boală doar în cadrul familiei Cozmin a luat în acel an 6 suflete). Urmează foamea din 1947-1948 în urma colectării forțate a grînelor și altor produse alimentare de sovietici.

La 6 iulie 1949 vine rîndul femeilor din famila Cozmin să fie deportate în Siberia. Ele petrec 3 ani în cămpia Amurului apoi 6 ani în Blabovescensk pe Amur. Abia în 1957 Teodosia Cozmin reușește să revină acasă, în Moldova (pe atunci Republica Sovietică Socialistă Moldovenească).


Comentarii:

Matthewduami

21.04.2017

Like many other ailments, people are not properly informed about the reality of sleep apnea, especially if they have never dealt with it before. Many people begin to develop this issue later in life and are unaware of how to reduce problems with it- that is where this article comes in with useful tips!

One way to improve your sleep apnea is to shed excess weight that you are carrying. Being overweight or obese places pressure on your neck, which can compress your windpipe as you sleep. Losing just 25 pounds can make a difference in your symptoms, and losing enough weight can eliminate the disorder altogether.

If you have sleep apnea, yet you drink alcohol and smoke cigarettes, quitting could alleviate your symptoms. Both smoking and drinking promote relaxation of the airways causing sleep apnea and excessive snoring. If you avoid these things, it may help your sleep apnea.

Improve your sleep apnea by slimming down a bit. Recent research showed dramatic improvements in overweight men who shed 25 pounds over a period of one year to reduce sleep apnea symptoms. In some cases, the weight loss resulted in a cure of sleep apnea where no further treatment of the condition was necessary.

People who do not have a partner sleeping with them may not know they suffer from sleep apnea. If you wake up with a dry or sore mouth, wake up out of breath, have morning headaches, insomnia, and/or go to the bathroom frequently during the night, you may have sleep apnea and should talk to a doctor.

Don't give up on treatment for sleep apnea after one doesn't work. There are a variety of treatments for your condition, so finding the right one is sometimes a process of trial and error. The number and severity of your symptoms influence what treatment is correct one for you. Giving multiple treatments a chance ensures you find the one that works the most effectively.

Should you suffer from sleep apnea, keep a regular sleep schedule. Your condition is already messing with your regular sleep cycle every night. If you can get on a better scheducle you will help your symptoms. The adjustment that is most important is your sleep schedule.

The most important aspect of dealing with sleep apnea is understanding exactly what it is. Unlike simple snoring, it is when a sleeper stop's breathing for a short period of time while he is sleeping. If your sleep partner tells you that sometimes you stop breathing, there is a good chance you have apnea.

If simple changes in your lifestyle, such as regular sleep hours and losing weight, have not eliminated your sleep apnea episodes, it is time to consult with a sleep specialist. The specific causes of your sleep apnea can be evaluated, and an individual treatment plan can be designed for you.

These tips were written especially for people who suffer from apnea, whether directly or indirectly as a bed partner. While it can be quite difficult to completely remove apnea from your life, there are ways to live with it, and these were touched on in this useful sleep apnea article.

[url=https://www.viagrasansordonnancefr.com/]viagrasansordonnancefr.com[/url]

Davidfep

10.04.2017

Do you feel the pain of acid reflux? Do you feel a fire inside your chest? Are you miserable? Are you ready for the issues to stop? Continue reading to find out how. Keep reading to learn to control acid reflux for good and to end the misery for good.

You may need to balance out hydrochloric acid amounts in your body if you want to reduce acid reflux and its symptoms. You can do this, for instance, by using sea salt rather than table salt. Sea salt has chloride and minerals that are good for the stomach and prevent acid.




[url=https://www.viagrasansordonnancefr.com/vente-viagra-france-homme/]https://www.viagrasansordonnancefr.com/vente-viagra-france-homme/[/url]
Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Republicii Democratice Moldoveneşti (1918) suprapusă cu R.A.S.S.M.(1924) şi Republica Moldova (1991)
Harta Republicii Democratice Moldoveneşti (1918) suprapusă cu R.A.S.S.M.(1924) şi Republica Moldova (1991)
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md