Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

15 iunie, istoricul zilei

- 1889 -

A decedat la Bucureşti Mihai Eminescu - poet, prozator şi jurnalist  român

Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român
Mihai Eminescu, bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, Chişinău, R.Moldova
Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român
Mihai Eminescu, bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, Chişinău, R.Moldova

Luceafărul literaturii române, Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850. A dus o activitate literară fară egal şi a lăsat în patrimoniul literaturii române o comoară inedită, opera sa devenind cartea de căpătîi al fiecaruia dintre noi.

Moartea geniului a venit prea crud si prea devreme, la varsta de doar 39 ani. S-a stins din viata marele poet la 15 iunie 1889.

În jurul mortii lui Eminescu s-au scris multe dar s-au speculat şi mai multe. Biografii eminescieni au omis sau considerat fanteziste unele dintre relatarile legate de dispariţia fizică a marelui poet. Cunoscutul eminescolog prof. Nae Georgescu vorbeste în "Dosarul morţii lui Eminescu" despre existenţa unui martor ocular, care, la multi ani de la moartea poetului, a povestit ca i-a stat alături în ultimele sale clipe de viaţă. Că era lîngă Eminescu în momentul în care poetul a fost lovit cu o cărămidă în cap, pe la spate, lovitură de la care i s-a tras sfîrşitul. Marturiile lui au fost consemnate în Universul, la 28 iunie 1926.

Acest martor era Dumitru Cosmănescu, "nea Dumitrache", intr-o vreme fost coafor al Regelui. Omul îşi avea prăvălie sub vechiul Jockey-Club, şi "îl servea" adeseori pe Eminescu, care venea acolo împreună cu alţi prieteni.

"Cînd s-a întîmplat nenorocirea că s-a îmbolnăvit, Eminescu a fost dus la Şuţu, unde i s-a dat o camera a lui, mai buna ca altora. Mă chema tot pe mine să-l servesc şi acolo, şi mă duceam bucuros", a susţinut frizerul.

Soarta a făcut ca frizerul Dumitrache sa fie în ziua aceea, în ora aceea, chiar în minutul acela alaturi de Mihai Eminescu. "Venisem la Şuţu, cam pe la 3 dupa amiază", a povestit nea Dumitrache. "Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu zice uitandu-se lung la mine: "Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbam şi să te învăţ să cînţi Deşteaptă-te, Române!" Eu, care ştiam ca nu e bine sa-i fac împotrivă am ieşit cu el în grădina, unde se vede ca-l trăgea soarta. Şi a început să cînte Desteaptă-te, Române, şi eu după el. Cînta frumos, avea voce", a relatat fostul frizer.

Teiul lui Eminescu de la Iaşi, România
Teiul lui Eminescu de la Iaşi, România

"Cum mergeam amandoi, unul langa altul," si-a continuat omul, povestea, " vine odată pe la spate un alt bolnav d'acolo, unu' furios, care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidă pe care o avea în mînă. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărîmat şi cu sîngele siruindu-i pe haine, spunîndu-mi: "Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc. Ăsta m-a omorît!"L-am luat în braţe şi l-am dus în odaia lui, unde l-am întins pe canapea. I-am potrivit capul pe perna şi, cînd am tras mîna, îmi era plina de sînge. Au venit doctorii, cu Şuţu în cap, şi ne-au spus să tăcem, să nu s-audă vorba afară, că nu e nimic. Dar după o jumatate de oră, bietul Eminescu murise !", a marturisit Dumitru Cosmescu.

Această variantă a morţii dramatice a lui Mihai Eminescu nu apare în nici una dintre biografiile cunoscute ale poetului scrise de G. Calinescuă, George Munteanu, Muraraşu sau Petru Vintilă. Iata cum prezinta G.Calinescu incidentul, în 1932, în prima editie a "Vietii lui Mihai Eminescu": "..Petre Poenaru, care, jucînduse ca din întîmplare cu praştia, îl izbi în frunte (pe M. Eminescu, n.n) cu o pietricică. Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma asa-zisului atentat, care îi pricinuise o simplă zgîrietură".

 

SCENARIUL LUI SCIPIONE

Scipione Badescu, redactor al Curierului de Botosani a relatat (exagerand vulgar, dupa parerea profesorului Nae Georgescu) cateva aspecte ale suferintei lui Eminescu din ultimele zile ale vietii, relatari citate inclusiv de George Calinescu: "De 7 nopti, de cand stau langa nenorocitul, numai astazi a putut fi scos din camasa de forta, avand niste furii ce seamana mai mult a turbat decat a alienat. Indata ce-l dezleaga, rupe tot cu-o putere de fiara si striga de produce un ecou ingrozitor in spital, unde se afla 80 de alienati, afara de femei, dar nici unul in starea grozava a lui. Capul ii este spart si umflat; nu pot insa afla de la nimeni cine-a comis aceasta cruzime contra lui"

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. http://www.buybooks.ro/
 

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Nemes_Constantin

19.06.2010

In contra lui Eminescu

Opera poetului nepereche a confirmat nu numai genialitatea lui, ci si faptul de a fi reusit sa ne transmita si noua, in scurta-i viata, un strop din autenticul romanesc trait de el.Astazi, numai diletantii, dorinta de a iesi ca paduchele pe frunte sau interese contrarii adevarului pot contrazice genialitatea si trairea romaneasca a poetului.
Va ofer mai jos un link pentru a citi cateva enormitati cu pretentii de critica la adresa operei poetului.
http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/sal-aparam-pe-eminescu
Vizionare placuta!
Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr., sursă: Dragnea Mihai
Harta vechii Iazigia, cîmpia panonică, sec. I d.Cr., sursă: Dragnea Mihai
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md