www.istoria.md

Evenimentul istoric al zilei: 18 mai

1388 - se finalizează zidirea bisericii mari, cu hramul Sfînta Treime, a mănăstirii Nucet (azi mănăstirea Cozia), județul Vîlcea, importantă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrîn

← precedentul

toate evenimentele

următorul →

Primul site de Istorie

Categorii

Evenimente

Personalităţi

Instrumentele puterii

Cultură

Construcţii

Descoperirile civilizaţiei

David L.Weimer. Analiza politicilor publice. Concepte şi Practică. Editura Arc.

Publicitate

Statistici web

Total articole pe site: 932

Înapoi

Organe administrative

Lista rangurilor boiereşti şi dregătoriilor din Muntenia, sec. XVIII (1700 - 1812)

Tabelul 1. Divanul Munteniei (Divanul de la Bucureşti)

Nr.	Denumirea funţiei	Salariul, (Taleri pe an)	Descrierea obligaţiilor

	Boieri de rangul I
1.	Marele Ban	34.200	Cel mai înalt rang boieresc, îndeplinind funcţia de judecător alături de ceilalţi boieri divăniţi, având în subordinea sa Divanul Craiovei, numinu-i în funcţii pe toţi membrii acestui Divan, pe judecătorii celorlalte departamente şi alţi mici funcţionari din cele cinci judeţe de peste Olt. Primea lunar de la vistierie câte 1.000 de taleri, iar venitul anual consituia 34.200 de taleri.
2.	Marii Vornici din Ţara de Sus şi Ţara de Jos	20.000	Boieri divăniţi, judecători, purtau corespondenţă respectiv cu plaiurile judeţelor de munte ale Ţării de Sus şi Ţării de Jos, care mărgineau cu Transilvania, prin intermediul lor fiind numiţi vătafii de plai, care păzeu hotarele ţării şi ale plaiurilor. Fiecare Mare Vornic avea în subordine câte 8 vornici de rangul al doilea, care judecau litigiile dintre locuitorii Bucureştiului, în cazul încălcării hotarelor locurilor pe care le stăpâneau, primind salarii lunare a câte 500 taleri de la vistierie şi venituri anuale de 20.000 de taleri.
3.	Mare Vornic (al treilea şi patrulea)	9.000	Boieri divăniţi, judecători, având în subordine câte şase vornici de rangul al II-lea, care judecau litigiile de încălcare a hotarelor şi primeau de la vistierie fiecare câte 500 de taleri lunar şi venituri anuale de 9.000 de taleri.
4.	Marele Logofăt al Ţării de Sus	17.000	Boier divănit, judecător, şeful cancelariei domneşti, responsabil de îndeplinirea tuturor hotărârilor luate de Divan privitoare la judeţele din Ţara de Sus. Prin intermediul acestuia erau numiţi judecătorii departamentelor din capitală şi din judeţele Ţării de Sus, avându-i în subordine pe toţi condicarii şi calemgiii Divanului, care lucrau pentru aceste judeţe. Primea lunar de la vistierie câte 350 de taleri, iar venitul anual era de 17.000 de taleri.
5.	Marele Logofăţ a Ţării de Jos	15.000	Boier divănit, judecător, responsabil de îndeplinirea tuturor hotărârilor Divanului privitoare la judeţele din Ţara de Jos, avându-i în subordine pe toţi condicarii şi calemgiii Divanului, care lucrau pentru judeţele Ţării de Jos. Primea lunar de la vistierie câte 350 de taleri, iar venitul anual era de 15.000 de taleri.
6.	Marele Vornic al obştirilor	7.200	Era mai mare peste aşezămintele de binefaceri şi cutia milosteniilor, aduna veniturile cutiei din diverse slujbe şi dregătorii, împărţindu-le boierilor scăpătaţi, săracilor, şi orfanilor, conform catastifului primit de la Mitropolie şi Divan. Primea lunar 500 de taleri de la vistierie şi 100 de taleri de la cutie.
7.	Marele Logofăt al obiceiurilor	12.000	Boier divănit, judecător, avea atribuţii de maestru de ceremonii, scria şi păstra într-o condică specială toate obiceiurile şi orânduielile ţării, având scrise în acea condică şi hotarele ţării. Primea de la vistierie lunar câte 350 de taleri, iar venitul anual era câte 12.000 de taleri.
8.	Marele Spătar	70.000 - 80.000	Boier divănit, judecător, comandant al majalalelor Bucureştiului, stabilea normele bunei orânduieli, păzea oraşul de incendii, dar mai ales de hoţi şi răufăcători, nu numai în mahalalele Bucureştiului, ci şi în toate judeţele ţării cu ajutorul polcovnicilor, zapciilor, căpitanilor şi slujitorilor pe care-i avea în subordine, judeca litigiile dintre locuitorii mahalalelor Bucureştiului, controla pe toţi cei care intrau sau ieşeau din oraş cu ajutorul străjerilor de pe drumurile şi podurile oraşului Păzea hotarele ţării cu ajutorul căpitanilor de margine. Nu primea salariu lunar de la vistierie, însă acest dregător avea anual un venit de 70.000-80.000 de taleri.
9.	Marele Hatman	12.000	Boier divănit, "căuta de treaba poştelor". Nu primea salariu de la vistierie. Hatmanul primea atât, cât îi plătea Domnia, iar în timpul lui Constantin Ipsilanti primea câte 1.000 de taleri pe lună.
10.	Marele Vistiernic	60.000	Boier divănit, responsabil de adunarea tuturor dărilor, de zaharea, de mijloacele de transport, salahori, şi toate celelalte dări impuse Ţării până la Războiul Ruso-Turc din 1806-1812, de către Poarta Otomană, iar în timpul Războiului Ruso-Turc de către administraţia rusă. El repartiza cotele impozitelor pentru judeţe, sate şi locuitori, fiind responsabil de adunarea impozitelor şi dărilor care se cuveneau vistieriei şi supraveghea ca incasările să fie juste. La propunerea lui, Divanul numea ispravnicii judeţelor, în subordinea lui aflându-se sameşii judeţelor, calemgiii şi zarafii vistieriei. Vistiernicul primea venitul ce se cuvenea acestei dregătorii: de la dajdie câte 2.000 de taleri, iar venitul anual era de circa 60.000 de taleri.
11.	Marele Vornic de poliţie	4.800	Mare boier care aduna impozitile, furniza carele, salohorii şi alte dări cerute de la locuitorii oraşului Bucureşti, primind salariu lunar 400 taleri de la vistierie.
12.	Marele Postelnic	12.000	Boierie domnească. Era responsabil de corespondenţa domnului cu Ţarigradul (Istanbul) şi cu serhaturile turceşti de peste Dunăre. Prin intermediul acestuia erau adunaţi în Divan boierii aleşi de către domn în dregătorii. Avea în subordine câte un al doilea şi al treilea postelnic şi 12 postelnicei. Avea venit cât îi dădea domnul, iar după plecare din ţară a lui C.Ipsilanti, primea 1.000 de taleri pe lună.

	Boieri de rangul II
13.	Marele Agă	30.000	Guvernatorul târgului Bucureşti, având grijă de aprovizionarea oraşului cu mărfuri alimentare, supravegherea "prea pentru ieftinitate", păzea isnafurile (breslele negustoreşti) la vânzarea mărfurilor conform cartei Divanului, în care erau înscrise privilegiile şi drepturile breslelor negustoreşti, controla respectarea unităţilor de măsură şi greutate ("la cumpene şi dramuri"), adigură ordinea publică în târg, judeca litigiile şi neînţelegerile dintre târgoveţi şi păzea zi şi noapte târgul de incendii şi răufăcători. Nu avea salariu de la vistierie. Venitul anual era de circa 30.000 taleri.
14.	Marele Clucer	3.000	Îndeplinea nu numai funcţia de judecător, deşi acest dregător domnesc, în Evul Mediu, se ocupa de aprovizionarea curţii domneşti. Primea 250 de taleri lunar de la vistierie.
15.	Marele Căminar	20.000	Îndeplinea slujba căminăritului, adunând dările de la vânzarea cerii şi vama tutunului. De la vistierie nu primea leafă, dar venitul său anual era de circa 20.000 de talere.
16.	Marele Cămăraş	2.500	Era marele peste cămara domnească şi ţinea socoteala veniturilor şi cheltuielilor cămării domneşti, din care slujbă avea un venit de până la 2.500 de taleri, fără leafă de la visierie.
17.	Marele Păharnic	2.000	Era menţionat numai în calitate de judecător, alături de ceilalţi veliţi boieri, deşi, în Evul Mediu, acest dregător avea grijă de băuturile domnului, servindu-l personal la ospeţe şi gustând primul din băutură, pentru a proteja domnul în cazul tentativei de otrăvire. Primea de la vistierie 160 de taleri pe lună.
18.	Marele Stolnic	1.200	Este menţionat fără a fi indicată slujba, în Evul Mediu, însă, era responsabil de masa domnească, fiind şeful bucătarilor, pescarilor şi grădinarilor. Ridica lunar de la vistierie 100 de taleri.
19.	Marele Comis	-	Responsabil de caii domneşti de călărie, de aprovizionarea lor cu furaje şi de toate cheltuielile grajdului. Avea atâta venit cât dorea să îi dea domnul. fără a avea salariu de la vistierie.
20.	Marele Serdar	1.200	Este menţionat fără a se indica funcţiile. În Evul Mediu acest dregător comanda călărimea, în special cea alcătuită din boierii mazili. Singurul venit era leafa de la vistierie de 100 de taleri lunar.
21.	Marele Armaş	70.000	Şeful închisorii, îndeplinind sentinţele adoptate de către Divan faţă de condamnaţi, căruia i se supuneau toţi ţiganii liberi (numiţi şi domneşti), de la care el aduna birul în bani, iar de la ţiganii aurari (care extrăgeau nisip aurifer din apele râurilor) birul era adunat în aur. O parte din aur aparţinea soţiei domnitorului, altă parte - armaşului. El nu primea leafă de la vistierie, dar avea un venit anual de până la 70.000 de taleri.
22.	Marele Grămătic	6.000	Şeful cancelariei domneşti, pisar de limba greacă, cu salariu lunar de la vistierie de 500 de taleri.
23.	Marele Portar	3.000	Avea grijă de turcii veniţi în musaferie la domn şi la curtea domnească. Primea de la vistierie 250 de taleri lunar, mai având şi alte venituri nemenţionate.
24.	Marele Medelnicer	1.200	Este menţionat fără funcţie. În Evul Mediu avea obligaţia de a turna apă domnului, ca să se spele pe mâini, servea sarea şi bucatele, primind numai 100 de taleri lunar de la vistierie.
25.	Marele Sluger	-	Este menţionat fără funcţie. În Evul Mediu acest dregător se ocupa cu aprovizionarea curţii şi a armatei, primind venti atât cât dorea să-i ofere domnul.
26.	Marele Pitar	-	Este menţionat fără funcţie. În Evul Mediu acest dregător se ocupa cu aprovizionarea curţii şi armatei cu pâine şi furaje, supraveghea brutăria domnească şi pe brutari, răspunea de mijloacele de transport şi de telegari (cai). Avea venit cât dorea să-i dea domnul.
27.	Marele Şătrar	720	Avea în supraveghere corturile taberelor în timp de război, primind câte 60 de taleri pe lună de la vistierie.
28.	Marele Clucer de arie	-	Este menţionat fără funcţie.
29.	Marele Ispravnic de curte	-	Răspundea de menţinerea ordinii la curtea domnească, asigurând şi alte mici trebuiri ale curţii domneşti, din care-i provenea şi venitul, nefiind indicată mărimea lui. Nu avea leafă de la vistierie.

Toţi aceşti boieri intrau în componenţa Divanului, mulţi fiind dregători domneşti.

Bibliografie (surse):

1. Alexei Agachi, "Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub ocupaţie militară rusă (1806-1812)", Editura Pontos 2008

Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !



Lista scriitorilor români	Luptele cu bolşevicii 1917-1918	Pactul Hitler-Stalin 1939	Masacrul sovietic la Fîntîna Albă	Declararea Independenței R.Moldova