Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Buddhismul (550î.e.n - prezent)

Cu o traditie veche de peste doua milenii, cu forme diverse, potrivit tarilor in care s-a dezvoltat si deseori greu accesibil pentru occidentali, buddhismul nu poate fi separat de mediul in care a aparut: India secolelor 6 si 5 i.C. buddhismul are peste 370 milioane de adepti si a fost fondat de Siddharta Gautama, cunoscut si sub numele de Sakyamuni (numele de clan) sau Buddha, care nu este un nume, ci un titlu, insemnand Cel iluminat. Buddha nu a pretins niciodata ca ar fi Dumnezeu, si nici n-a fost privit ca atare de buddhisti. El a fost o fiinta omeneasca care a atins un nivel ridicat de cunoastere, intelegand viata cat mai adanc posibil. In pofida zelului unor naratori ulteriori, care a transformat biografia lui Buddha intr-o adevarata legenda, mai este inca posibila reconstituirea marilor etape ale vietii celui care, dupa 547 de existenta anterioare, animale si umane, in care s-a dedicat practicarii virtutilor si acumularii unor fapte meritorii, hotaraste sa se manifeste pentru ultima data, manat de compasiune fata de fapturile aflate in suferinta pe taramul Indiei. Nascut print, intr-un mic regat nepalez, Terai, in sanul unei familii bogate, copilul, care se pare ca manifestate calitati iesite din comun, primeste numele personal de Siddharta. Tineretea lui a fost cea obisnuita pentru un tanar nobil din epoca sa: viata indestulata, studii, casatorie. In jurul varstei de 30 de ani, cand, se spune, urma sa devina tata, descopera prin intermediul a patru intalniri, mai intai suferintele care-i apasa pe oameni: batranetea, boala, moartea, apoi o cale spre speranta unei eliberari, prin imaginea senina a unui calugar care traieste in sihastrie. Dezgustat de existenta sa de placeri desarte, el alege sihastria si dupa multi ani de cautari felurite, opteaza pentru Calea de mijloc, care il va face sa inteleaga lucrurile asa cum sunt: iluzorii, trecatoare si sa descopere o metoda ce poate elibera definitiv fiinta de patimi, de iluzii aducatoare de suferinta. Aceasta este Desteptarea si din acest moment merita pe deplin titulatura de Buddha ("Cel iluminat"), din radacina sanscrita "Budh" (a se destepta, a se ilumina). Rezistand ispitei de a accede imediat la o eliberare personala egoista, Buddha se hotaraste sa raspandeasca invatatura sa. Timp de 40 ani, va calatori prin Valea Gangelui, explicandu-si doctrina, apeland din cand in cand la amintirile din vietile sale anterioare, adunand in jurul lui calugari si adepti laici, acceptand chiar, spre sfarsitul vietii, la insistentele discipolului sau Ananda, intrarea in comunitate si a calugaritelor. Ajuns la o varsta avansata si considerandu-si misiunea implinita, el dispare pentru totdeauna, inaltandu-se in Parinirvana. Imediat dupa moarte, relicvele sale vor fi vehement disputate, apoi impartite intre mai multe regate. buddhismul s-a stins in India acum 1000 de ani (desi, a renascut recent). S-a extins la sud, in Sri Lanka si sud-estul Asiei, unde o forma a buddhismului continua sa infloreasca, si la nord, in Tibet, China, Mongolia şi Japonia. Forme ale buddhismului mai sunt practicate in aceste tari, desi in ultimul secol au suferit mari modificari, efecte ale comunismului. De asemenea, in ultimul secol, buddhismul a ajuns si in Vest, unde sute de mii de oameni au devenit adepti. Spiritul liber de a cerceta, de a intreba este o trasatura importanta a buddhismului. Buddha insusi a incurajat oamenii sa cerceteze ei insisi adevarul invataturilor sale, inainte de a le accepta. Buddha nu a vrut niciodata ca oamenii sa practice invataturile sale din credinta oarba sau din superstitie. Oamenii ar trebui sa puna in aplicare numai ceea ce cred ei ca le este benefic fizic si psihic. Deoarece buddhismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur, este o religie toleranta fata de celelalte religii, invatand oamenii sa traisca in armonie unii cu altii, indiferent de rasa sau religie. buddhismul recunoaste toate fiintele ca fiind egale, predica iubirea universala, bunatatea si compasiunea nu numai fata de semeni, ci si fata de toate creaturile, care impreuna cu oamnii impart acelasi mediu. Daca oamenii doresc sa traiasca fericiti in lumea aceasta, ei trebuie sa aiba grija si sa contribuie la bunastarea celorlalte fiinte. buddhismul vede viata ca un proces de schimbare continua, iar scopul celor ce practica aceasta religie este sa profite de acest fapt. Asta inseamna ca, in opinia lor, omul se poate schimba in bine, factorul decisiv in aceasta schimbare il detine mintea omeneasca, iar buddhismul a dezvoltat multe metode de antrenare a mintii. Foarte importanta este meditatia, care este o cale de inducere a unor stari pozitive, caracterizate de calm, concentrare, constienta si emotii, cum ar fi prietenia. buddhismul ne invata ca prin meditatie si printr-un comportament moral, se poate atinge Nirvana, o stare de iluminare, de desteptare, desi inainte de a ajunge aici, omul este subiectul mai multor vieti, unele dintre ele bune, altele rele, depinzand de karma fiecaruia. Karma este definita ca actiunea intentionata, altfel spus, fiecare gest, vorba sau fapta facute constient si intentionat. Karma inseamna intentie buna sau rea. Conform pricipiului cauza-efect, karma dintr-o viata anterioara determina natura vietii prezente.

La baza învăţăturii lui Buddha stau cele patru adevăruri sfinte:
    1. Viaţa este suferinţa;
    2. Setea de placere este originea suferinţei;
    3. Durerea poate fi vindecată prin domolirea acestei sete, prin anihilarea totala a dorinţei;
    4. Pentru a îndepărta dorinţa, trebuie urmat drumul cu opt ramuri, denumit Nobila Cărare Octuplă, care înseamnă: înţelegere dreaptă, gândire dreaptă, cuvânt drept, faptă dreaptă, mijloace de existenţă drepte, efort drept, concentrare dreaptă.

Cele cinci percepte sunt:
    1. Sa nu omori.
    2. Sa nu furi.
    3. Sa nu minti.
    4. Sa nu fi imoral.
    5. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice.

Buddha este un mantuitor, in sensul ca arata o cale, dar fiecare ramane liber s-o urmeze sau nu. Linia de conduita este propusa, nu impusa, si drumul este lung si solitar. Cele patru adevaruri constituie mostenirea inestimabila lasata de Buddha, si niciodata, de-a lungul istoriei sale, indiferent de imbogatirile si transformarile sale, buddhismul nu va lepada nici cea mai mica parte din aceasta invatatura initiala. buddhismul a venit ca o religie noua, ceruta de sufletul popular, care nu putea concepe religia austera si rece, fara temple si zei, de pura contemplare filozofica, care era brahmanismul. Intemeietorul acestei religii, care numara peste 150 de milioane de credinciosi, este inteleptul Buddha (nume de nastere: Siddharta), din familia princiara Sakya. Ducand o viata plina de placeri in cadrul familiei, a ajuns prin meditatie un intelept (Buddha), dupa ce, parasind familia, deveni calugar muni, de aici si denumirea de Sakyamuni, sub care mai e cunoscut. Intelepciunea descoperita de el era ca, pentru a domina viata, trebuie sa stii sa te eliberezi de ea, tinzand catre nirvana. Deci, in fond, acelasi principiu ca si brahmanismul. Deosebirea, care a si asigurat succesul buddhismului, e ca, desi nici el nu invata masele despre zei, adeptii lui Buddha l-au facut pe el semizeu si i-au instituit un cult. Acesta i-a asigurat succesul, fata de rigiditatea abstracta a brahmanismului, desi Buddha insusi propaga aceleasi invataminte: agnosticismul religios, eliberarea de viata, metempsihoza dupa moarte si trecerea in nirvana. Prin organizarea pe care si-a dat-o, dar mai ales prin admirabilele ordine calugaresti pe care le-a organizat, buddhismul a izbutit sa se raspandeasca foarte rapid, mai ales in afara granitelor Indiei: China, Tibet, Japonia, inlocuind peste tot aproape complet brahmanismul anterior. In India, buddhismul, desi a prins, s-a amestecat in curand cu alte religii populare, dand nastere unei noi religii, denumite hinduism sau neobrahmanism, in care s-a contopit si brahmanismul, si care este astazi religia cea mai raspandita in India, numarand peste 200 milioane de adepti. Caracteristic e faptul ca neobrahmanismul (hinduismul) a imprumutat foarte multe elemente crestinismului si o directie a lui, vishnuismul, a adoptat atat ideea de treime, cat si pe cea de intrupare si rascumparare. Cu toate acestea, datorita curentelor si riturilor populare, care au fost adoptate de hinduism, ca si de vishnuism, practicile si ceremoniile lor sunt asa de bizare – se merge chiar pana la sacrificiii umane oferite zeitei Kali – incat neobrahmanismul (hinduismul) pare a reprezenta un posibil regres spiritual, chiar fata de brahmanismul clasic anterior.

 

Vezi şi...

Lista cultelor mondiale

 

Bibliografie (surse)

1. ro.wikipedia.org/wiki/Geneza_(mitologie) - 129k
2. http://www.geocities.com/Athens/Delphi/5647/rel42.htm

 

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta etnică a guvernămîntului Basarabiei, 1941
Harta etnică a guvernămîntului Basarabiei, 1941
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md