Bogdan I, domn al Moldovei (1359 - 1367)
 |
| |
| predecesor - Sas Voievod (după alte surse Balc) | ||
 | ||
Bogdan I, domn al Moldovei, portret imaginar din secolul XIX | succesor - Laţcu Voievod |
„Descălecătorul” Dragoş, reuşise să înfiinţeze, în partea de est a Maramureşului, o nouă entitate teritorială, în calitate de Marcă Ungară, numită Moldova, după râul cu acelaşi nume. Moldova lui Dragoş şi a urmaşilor săi până la Bogdan I era dependentă de Ungaria.
Bogdan I, voievodul român din Maramureş (1342 - 1345), care stăpânea în aici o moşie vastă numită Cuhea sau Cuhnea ce se afla de-a lungul râului Izea, fiind în conflict cu regele Ungariei încă din 1343, ia decizia în 1359 să treacă munţii în Moldova, unde tocmai murise Sas, fiul lui Dragoş. Însoţit de fiii săi, de rude şi o oaste mică, Bogdan I a învins oastea urmaşilor lui Sas şi l-a alungat pe fiul acestuia numit Băliţă sau Balc care era la conducere după trecerea în nefiinţă a tatălui său.
Încercările regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere, nu izbutesc. Bogdan I, învingător asupra oştilor trimise contra lui, se menţine ca domn independent. După el, ca întemeietor al Principatului Moldova a fost numită şi Bogdania. De la el s-a păstrat şi prima monedă moldovenească, cu inscripţia: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)". El a zidit o mănăstire la Rădăuţi (în Bucovina), unde a şi fost înmormântat. Excluzând pridvorul adăugat în anul 1599 de Alexandru Lăpuşneanu, biserica lui Bogdan I, construită din piatră brută şi cioplită, şi-a menţinut forma iniţială de bazilică adaptată cultului ortodox. În această mănăstire a fost amplasată episcopia, înfiinţată aici de Alexandru cel Bun, strănepot al lui Bogdan I. Inscripţia de pe mormântul lui Bogdan I, ca şi de pe mormintele celorlalţi domni ce sunt înmormântaţi în acea biserică, a fost pusă de Ştefan cel Mare (Ştefan al III-lea), nepotul lui Alexandru cel Bun.
 |  |
| Bogdan Voievod, mozaic pe Ateneul Român, Bucureşti | Mormântul Domnitorului Moldovei Bogdan I la mănăstirea Bogdana |
Cronologie
1349. Prima menţiune privind construcţia bisericii Sf Mihail din Cluj, monumental edificiu gotic de tip hala, a carui zidire s-a terminat către anul 1500.
Sept. 15. Bogdan I, voievodul din Maramureş, arătat din 1343 că "necredincios este denunţat din nou de rgele Ludovic ca "necredincios invederat al nostru si al regelui nostru "în legatură cu acţiunea lui şi al nepotului lui Ştefan, fiul lui Iuga, "căzut în vina infidelităţii", împotriva lui Giulea (şi al fiilor săi), fiul lui Dragoş, pe care-l atacă şi îl alungă din moşiile Giuleşti şi Nyres.
1359. Voievodul maramureşan Bogdan I trece în Moldova şi, cu sprijinul populaţiei locale nemulţumite de dominaţia reprezentanţilor regelui Ungariei precum şi de propaganda catolică, alungă pe Balc şi este recunoscut de feudalii locali ca voievod şi domn (pana in 1365). Încercările repetate ale oastei ungare din anii urmatori de a spune noul stat au fost zădarnice. La emanciparea Moldovei de suzeranitatea ungară contribuie şi populaţia românească venită din Maramureş, însoţitorii lui Bogdan I.
Febr. 2. Regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, cu asentimentul reginei mame şi cu sfatul prelaţilor şi baronilor regatului, acordă fiilor lui Sas (Balc, Drag, Dragomir şi Ştefan), drept compensaţie pentru bunurile pierdute în Moldova şi rasplată pentru eforturile depuse în lupta prin care se urmarea recucerirea Moldovei, averile confiscate în Maramureş ce aparţinuseră lui Bogdan I şi fiilor săi (jumătate din domeniul Cuhea cu satele Ieud, Bocicoel, amândouă Visaele, Moisei, Borsa, Saliste şi Sacel). Acest act confitmă incapacitatea regelui Ungariei de a recuceri Moldova şi, implicit, independenţa noului stat.
Bibliografie (surse)
- "Enciclopedia Cugetarea" (1936 - 1939) de Lucian Predescu
- "Istoria Românilor" de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu
- http://efnord.eforie.ro/webbog/cronologie.htm
Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !
| 
| 
| 
| 
| 
| 
|
| 
| 
| 
| 
| 
|
|
|
|
|
Comentarii: | |
| Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici |
